luni, 10 octombrie 2011

Gand.

Daca iubirea ma paste la colt
Am sa dau coltul
Mi-e frica de moarte
Deci de iubire
Dar e frumos
Aa sti sa mori
Cu bratele-n spate
Cu coroana pe spate
De dupa colt
Sa te-astepte iubirea.

Si daca tu dragoste
Spre ultimul drum
Caci daca ma duci tu
Eu nu am sa mor
Ma simt tot mai tanar
Si tot mai orgasmic
Cand vad de sanziene
Iubite cum mor.

Mi-e tot mai pasnic
Chiar gestul obscur
Ce in penumbre
Se-arata satul
De-atingeri reale
Vreau doar visare si ingeri ce mor.

Iisuse, Satane iscoade trimit
Sa-ti dejuce planul razlet si penil
Ce crima comiti tu
O fi ortodoxa dar gestul nu scuza
Malforma pagana.

In spate de lume si jocuri galbui
Stau mortii pe garduri cu gandul in maini
Eu vin pe parabole, hiberbole statui
De chipuri satanice subjuga satane
Si nu sunt aceea doar chipuri, doar oameni
Ce rad cu dracestile innaripate arme
Caci gandul de om, doar el poa` sa ucida
Hiperbila lumii, plecata-i apusa.

marți, 12 octombrie 2010

Vedere.

Daca toti oamenii ar vedea lumea
Asa cum o vad eu
Nu ne-am mai numi oameni...
Ne-am numi zambete.

Primul zbor, ultimul dor.

Problema mea ca poet
E că mă simt om
Problema mea ca om
E că mă simt înger
Problema mea ca înger
E că sunt om.

Şi ce om n-a visat să zboare
Şi ce poet n-a visat să scrie
Şi ce înger n-a visat iubire
Şi ce orb n-a visat culori.

Nici un înger n-a visat că-i orb
Nici o aripă nu s-a visat pe-un om
Nici iubirea nu s-a visat un înger
Nici o culoare n-a visat vre-un orb.

Albastru scheunat.

Hingherii au prins
Jumate de câine
Cealaltă jumate urla
La luna ce răsare mereu
Jumate din albastrul tau
Şi jumate
Din cealaltă
Jumate, de câine.

Mi-a luat mult
Să mă prind la
De
La
Care jumate?
De lună urla jumate de câine.
Mi-am văzut apoi mâinile
Cu albastru sub unghi si...
Riduri de lună.
Mi-am amintit!
Atunci când
Unghile noastre zgâriau luna,
Jumătatea, ce răsare de după
Albastrul tău caci
Jumate de -
Câine ne zgârie auzul
si mâinile
Iar jumătăti de -
hingheri prindeau jumătăti de câini
Ce urlau la jumăte de luna
Ce răsare de după albastrul tău
Spre cealaltă jumate de câine.

miercuri, 6 octombrie 2010

Ultimul soldat al rezistentei. (Spre galben)

Esti existenta neexistentei mele
Si solstitiul de iunie al existentei noastre.
Tablou cu cabotini albi-negri-s
Iradiati de culorile noastre.

Unde-ati fost voi,
Lipsind din armatele rezistentei?
Tarati de idealurile mortii?
Ignifugi la cuvintele sortii?
Munti muti vorbesc acum in numele mortii
Ultimul soldat al rezistentei
L-a ingropat cerul sub zidurile iubirii.

S-a dus si ultimul soldat.
A plans si ultimu-n-gropat si zei-au plans si-au suspinat
Nici urma de cocori in zari
Carari pusti, uitate-n nori, se curatau caci,
Toti duceau pe-aripi, pe-acest soldat printre carari de sfori
Uitam ca-acest soldat i-n noi
Ar plange chiar si-acum de-ar fi, eu il aud, tu nu?
Raspunde-ti tu, caci cel din nori , ce e in noi, tot urla.

Al cui esti tu defapt, a cui viata ai in tine?
L-ai uitat dar poate chiar el suspina-acum in vene.

Si am plecat, si am lasat
O viata,aceeasi viata-a-cuiva in mine
A urlat,l-am ascultat si mi-am...
Raspuns.
El varsa acum sange albastru-n vine
L-am mintit ca singurul cer e in mine
Un cer insa si numai unu e in tine
Iar tu, tu devi sferica, caci tu, tu ...

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Albastru

Singurul albastru din mine e cerul
Iar singurul cer ce-l stiu
E-n tine.
Singurul minut din mine
Esti tu,
Iar singura seunda-i in tine.
Singurul frig ce-l simt
E-n ecuatile despre iubire,
Iar tu, tu esti nonecuatia din mine.
Singurul poet din mine
L-am ingropat la ce-i doi poli,
Iar cei doi poli is in tine.
Singurul inger ce l-am avut
A fost ateu de sine...
Sunt ateu de mine
Si stapanu-mi propriei salitaritati divine.
Sunt ospiciul nebuniei mele
Si nebunia ospiciului din stele.
Sunt raspunsul neintrebarii
Si intrebarea existentei mele.
Esti existenta neexistentei mele
Si solstitiul de iunie al existentei noastre.
Sunt afonul propriului talent
Si talentul oratoriei oarbe.

Suntem constransi
Undeva-ntre cosmos si Eden
Iar singurul albastru ce-l vad
E-n tine.

miercuri, 28 iulie 2010

Ploaie de apa e apa de ploaie.

-Am gresit cu ceva?
-Nu sunt in apele mele...

"Bine, dar care e treaba cu apele ca nu inteleg. Ce treaba au ele in toata chestia asta?
Afara ploua. Sa fie oare din cauza apei de afara?
Nu o sa inteleg niciodata."