marți, 12 octombrie 2010

Vedere.

Daca toti oamenii ar vedea lumea
Asa cum o vad eu
Nu ne-am mai numi oameni...
Ne-am numi zambete.

Primul zbor, ultimul dor.

Problema mea ca poet
E că mă simt om
Problema mea ca om
E că mă simt înger
Problema mea ca înger
E că sunt om.

Şi ce om n-a visat să zboare
Şi ce poet n-a visat să scrie
Şi ce înger n-a visat iubire
Şi ce orb n-a visat culori.

Nici un înger n-a visat că-i orb
Nici o aripă nu s-a visat pe-un om
Nici iubirea nu s-a visat un înger
Nici o culoare n-a visat vre-un orb.

Albastru scheunat.

Hingherii au prins
Jumate de câine
Cealaltă jumate urla
La luna ce răsare mereu
Jumate din albastrul tau
Şi jumate
Din cealaltă
Jumate, de câine.

Mi-a luat mult
Să mă prind la
De
La
Care jumate?
De lună urla jumate de câine.
Mi-am văzut apoi mâinile
Cu albastru sub unghi si...
Riduri de lună.
Mi-am amintit!
Atunci când
Unghile noastre zgâriau luna,
Jumătatea, ce răsare de după
Albastrul tău caci
Jumate de -
Câine ne zgârie auzul
si mâinile
Iar jumătăti de -
hingheri prindeau jumătăti de câini
Ce urlau la jumăte de luna
Ce răsare de după albastrul tău
Spre cealaltă jumate de câine.